Florin Dumitrescu în Bistrița-Năsăud: ”O cercetare atentă a lumii fermierilor și piețarilor ne descoperă o întreagă rețea de întrajutorare”

Cel de-al șaselea autor rezident din cadrul proiectului ”Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere” derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și co-finanțat de AFCN, antropologul, textierul și publicitarul Florin Dumitrescu, și-a propus să exploreze lumea și viețile țăranilor piețari care-și vând mărfurile la piețele din Năsăud și Bistrița.

Prin rezidența de o lună în Liviu Rebreanu, județul Bistrița-Năsăud, a urmărit să își întregească cercetarea de teren pe segmentul sat-oraș și să exploreze prin interviuri și observație participativă legăturile dintre țăranii producători-piețari și clienții lor din urbanul mic și mediu. Dacă a reușit sau nu, vedem din răspunsurile pe care ni le-a dat, după rezidența din Bistrița-Năsăud.

Reporter: De ce ați ales comunitatea rurală în care ați făcut cercetarea de teren și tema cercetării?

Florin Dumitrescu: Satul Liviu Rebreanu, aflat în componența orașului Năsăud, dar situat oarecum și în salba de sate din hinterlandul municipiului Bistrița, este o așezare necolectivizată în vechiul regim, cu tipologii interesante de gospodari și „precupeți” activi în piețele celor două orașe.

Reporter: Care a fost prima impresie despre comunitatea cu care ați intrat în contact?

Florin Dumitrescu: Satul-cartier Liviu Rebreanu reprezintă o zonă interesantă de confluențe rural-urban. Gazdele și consătenii lor sunt obișnuiți cu cercetători din domeniul academic, ceea ce mi-a ușurat mult demersul de explicare a intențiilor.

Reporter: Pe parcursul cercetării vi i-a schimbat perspectiva inițială legată de tematica propusă?

Florin Dumitrescu: Eu, care până acum, am studiat piețele agroalimentare din București, instituții economice extrem de complexe și de alambicate, m-am bucurat să găsesc în Bistrița și Năsăud niște piețe/târguri mult mai simple pe plan relațional, mai apropiate de rural și mai firesc încorporate în ecologia socială a zonei.

Reporter: Ați întâmpinat greutăți în cercetarea de teren?

Florin Dumitrescu: În etnografia pe care am realizat-o cu acest prilej și care apare în volumul colectiv am povestit episodul unui eșec (parțial) de relaționare cu vânzătorii din agropiața Decebal (Bistrița), loc în care colegul meu fotograf și cu mine am fost de la început priviți ca intruși. Culmea e că tentativa noastră de a atenua suspiciunile țăranilor mai mult le-a adâncit. A fost o lecție pe care am învățat-o pe teren și pe care o împărtășesc cu umilință ca etapă în efortul meu permanent de a-mi perfecționa metodologia de lucru cu piețarii.

Reporter: Povestiți-ne cel mai interesant moment din perioada cercetării în teren.

Florin Dumitrescu: Am avut o satisfacție similară poate cu cea a arheologului, atunci când am descoperit Târgul de marți din Piața Independenței, o agregare periodică de vânzători, cumpărători sau simpli vizitatori, semi-tolerată de municipalitate, care menține încă viu un vechi vad târgoveț al Bistriței. Este genul de manifestare cu tradiție de care autoritățile se (cam) jenează, dar pe care locuitorii o prețuiesc și o trăiesc plenar. Este o formă de moștenire târgoveață încă vie și energetică, în stare pură, netutelată oficial.

Reporter: Ce s-a schimbat în percepția ta vizavi de lumea rurală cercetată, după rezidență?

Florin Dumitrescu: Eram expus prejudecăților din zona economiei macro, care le reproșează țăranilor că refuză să se asocieze, să formeze cooperații reprezentative în negocierea cu marele retail. Pe teren, printre țărani, am înțeles că aceasta este expresia  unei gândiri dominante, deopotrivă sumară și opacă față de problemele lumii rurale. O cercetare atentă a lumii fermierilor și piețarilor ne descoperă o întreagă rețea de întrajutorare, formată din conexiuni mai mult sau mai puțin conjuncturale, dar cu o bază solidă, durabilă, împământenită în tradiția reciprocității și întrajutorării comunitare.

Reporter: Cum v-a ajutat proiectul ”Culese din Rural” și care au fost efectele acestuia asupra dumneavoastră, ca beneficiari ai rezidențelor?

Florin Dumitrescu: De șase ani încerc să realizez o etnografie a piețelor din București. În acest răstimp, de pregătire relativ superficială a terenului, toate solicitările de finanțare a cercetării mi-au fost refuzate. Propunerea lui Valer Simion Cosma de a participa la programul ”Culese din rural” din vara 2022, constând într-o rezidență în satul Liviu Rebreanu (Năsăud), mi-a dat ocazia să cercetez atât piețele-târguri din Bistrița și Năsăud, cât și condițiile de trai și activitate ale producătorilor din zonă. A fost o excelentă oportunitate de a avansa și pe plan teoretic în tentativa mea de a analiza agropiața ca instituție economică încastrată în viața socială, precum și așa-zisul spirit târgoveț, trăsătura comună și specifică a piețelor/târgurilor.

Textul scris de Florin Dumitrescu în urma rezidenței de documentare și scriere din Liviu Rebreanu  face parte dintr-un volum, alături de textele celorlalți cinci rezidenți din proiect. Volumul va beneficia de o lansare cu public la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, sâmbătă, 5 noiembrie 2022, cu începere de la ora 18,00.

Foto credit: Hervé Bossy

Parteneri: Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Decât o Revistă, Scena9, Echinox, Revista Steaua

Parteneri media din Sălaj: Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Reporter Pur și Simplu, Sportul Sălăjean, Transilvania TV.

Parteneri media din Bistrița-Năsăud: Observator BN, Bistrițeanul.

Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.